Emil Bosca-Malin


bosca_emil

Născut la 13 octombrie 1913 în comuna Maieru din judeţul Bistriţa-Năsăud. Avocat, ziarist, membru al Partidului Naţional Ţărănesc, în 18 noiembrie 1946 a fost condamnat în lipsă la muncă silnică pe viaţă în procesul „Sumanelor Negre”, pedeapsa fiindu-i comutată ulterior în 25 de ani muncă silnică. A fost arestat la 10 iulie 1952 şi încarcerat în penitenciarele Jilava, Lugoj, Aiud, Gherla, Galaţi, Botoşani, Râmnicu Sărat, Văcăreşti. Pe parcursul detenţiei, până la 13 aprilie 1963, Emil Boşca a suportat 37 de zile de izolare „cu regim sever şi tăierea pachetului pe timp de 9 luni, pentru nerespectarea regulamentului de cameră, atitudine necuviincioasă şi încercări de a lua legătura cu alţi deţinuţi”. Condiţiile de izolare de la Râmnicu Sărat l-au determinat pe acesta ca la scurt timp să încerce să ia legătura cu ceilalţi deţinuţi prin intermediul ciocăniturilor în pereţii celulei. Surprins de către gardieni, a fost pedepsit cu 5 zile de izolare, iar ulterior a fost transferat la Văcăreşti din cauza stării precare de sănătate. În 28 iulie 1964 a fost eliberat de la închisoarea Jilava.