Mihail Romniceanu


mihail_romniceanu

Licențiat în Drept, avocat și profesor la Facultatea de Drept din București, Mihail Romniceanu s-a născut la 30 noiembrie 1891 în capitală. Membru al Partidului Național Liberal din 1926, a cunoscut o carieră politică interesantă. A fost membru în conducerea PNL, senator, administrator la Banca Națională și ministru de Finanțe din partea acestei formațiuni în guvernele Sănătescu II și Rădescu. După conferința de la Moscova a miniștrilor de externe aliați, din decembrie 1945, a fost delegat de către PNL ca ministru fără portofoliu în guvernul Petru Groza în vederea pregătirii alegerilor din toamna lui 1946. În timpul campaniei electorale din primăvara anului 1946 a fost agresat de către trupele de șoc comuniste, activitatea sa în cadrul guvernului Groza având o influență nulă în configurarea rezultatului scrutinului din 19 noiembrie, fraudat de către comuniști. După instaurarea totală a regimului comunist, epurat din sistemul de învățământ superior, Romniceanu a fost arestat la 28 aprilie 1948, judecat de către Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare și condamnat, în 10 ianuarie 1957, la 12 ani temniță grea pentru „înaltă trădare”. A urmat încarcerarea în penitenciarele de la Craiova, Jilava, Sighet, Văcărești și Râmnicu Sărat. Scăpat din infernul de la Sighet, sosirea în penitenciarul de la Râmnicu Sărat i-a fost fatală fostului demnitar național-liberal, acesta decedând în condiții de exterminare la 13 februarie 1960. La 6 februarie 1995, într-un proces de recurs în anulare judecat la Curtea Supremă de Justiție, Mihail Romniceanu a fost achitat pentru „inexistența faptei”.